Reseña del libro "Dansand Pe Gange: Roman"
Dancing on the Ganges. A Novel This book is in Romanian. It is a very sophisticated novel, putting together action, adventure, exotic voyages, as well as psychological introspection and philosophical considerations.Această ediţie a cărţii este publicată special pentru românii din diaspora.Citiţi cărţi în limba română! Veţi fi mai aproape de casă, de ţară.Comandaţi cartea de pe site-ul Amazon corespunzător ţării în care locuiţi şi nu veţi plăti transportul internaţional. Romanul Dansând pe Gange de Hanna Bota dezvăluie o scriitoare cu un stil matur, precis şi eficient, având o imaginaţie pe măsură. Hanna Bota scrie cărţi ale descoperirii de sine prin Celălalt, prin Ceilalţi. Această mare şi veche temă are, în cazul ei, o rezolvare aparte, căci Celălalt este nu doar cel din vecinătate, ci şi, mai ales, cel de foarte departe, trăitor în orizonturi exotice, acolo unde diferenţa e stridentă şi numai privirea laterală, în mai multele sensuri ale acesteia, poate conduce spre esenţa umană, spre miezul tare al fiinţei. Punând la bătaie, în surprinzătoare conexiuni, feluritele instrumente de cunoaştere şi interpretare pe care le-a acumulat în timp: literatură, etnologie, antropologie culturală, teologie, nu se mulţumeşte cu privirea fixă, focalizată, ghidată strict de regulile ştiinţei sale, ci tentează paşi lăturalnici, sensuri derivate, improvizează interdisciplinar, se pune pe sine în locul celuilalt pentru a-i descifra perspectiva, neliniştile, modelul de lume. /Irina Petraş/ Fascinată de India, autoarea a căutat să creeze un personaj venit acolo din Occident (plecată în Italia dintr-un sat de lângă Dunăre, cu rădăcini în bunul simţ transmis de ţăranul român): Lavinia. Aceasta întâlneşte o lume străină şi totodată apropiată de ţara ei părăsită; întâlneşte de asemenea un sistem religios şi filosofic diferit, precum şi un bărbat, Rahul, care în adâncul lui e omul determinat să înainteze în aceeaşi căutare a sensului vieţii, ca şi ea. Prin ochii lui, pornind de la Santiniketan, de sub arborii lui Tagore, ea va înţelege India, va descoperi nevoia, dar şi posibilitatea de a-şi găsi rostul. Dar India nu înseamnă doar măreţie şi nevoie, înseamnă mult fantastic, înseamnă mister, miracole care se înscriu perfect în cadrul veşnic, atingând transcendentul închinătorilor la zei. Dacă Lavinia căutase să înţeleagă raţional unele evenimente, acolo nu mai are căutări raţionale, lucrurile sunt luate ca atare, acceptate în miraculosul lor, chiar dacă i se oferă la un moment dat explicaţii cu trimiteri spre fizica cuantică, câmpul biomagnetic al planetei etc.
